BLOGGER TEMPLATES - TWITTER BACKGROUNDS »

marți, 14 februarie 2012

Dumnezeu merge şi cu elicopterul

Dumnezeu lucrează prin oameni, dar întotdeauna în comuniune cu liberul lor arbitru sau, mai româneşte spus, cu libera lor alegere. Cu gândul, cu vorba sau cu fapta, omul alege să exprime binele sau răul, să-l aducă pe Dumnezeu în manifestare ori să manifeste impulsurile urii şi ale rătăcirii. O povestioară pe care toată lumea o ştie descrie puterea de alegere a omului într-un mod care merită reţinut; vin inundaţii mari într-o regiune, şi un om cre­dincios găseşte că a venit momentul să aştepte ajutorul lui Dumnezeu. Apa creşte, vine o barcă să-l salveze, dar el alege să rămână lângă casa lui. "Îl aştept pe Dumnezeu să mă salveze", pretinde omul, iar apele cresc şi ajung până la streaşina casei. Vine o şalupă, vine apoi şi-un elicopter, dar omul continuă să-l aştepte pe Dumnezeu. Apele învulburate nu iartă, aşa că omul a murit înecat. Ajuns la poarta Raiului, supărat pentru situaţia sa, omul a întrebat de ce Dumnezeu n-a venit să-l ajute? Iar sfântul care păzea treburile Raiului i-a răspuns liniştit: "Omule, ţi-am trimis barca, ţi-am trimis şalupa, ţi-am trimis şi elicopterul; uite aşa a venit Dumnezeu, dar tu nu l-ai recunoscut".

Dumnezeu lucrează prin oameni şi, adesea, ne trimite şi nouă câte-o barcă, o şalupă sau un elicopter, doar că, la fel ca omul din poveste, strâmbăm nemulţumi­ţi din nas, fiindcă nu-l putem re­cunoaşte pe cel care lucrează prin oameni. Pe de altă parte, nu ne amintim (oare de ce?) că alegerea, deopotrivă aceea de a lucra pentru Dumnezeu, deci în ajutorul celorlalţi, cât şi de a recunoaşte lucrarea făcută pentru noi prin alţii, este în responsabilitatea noastră. Libertatea de a alege dacă facem bine sau rău, dacă prin noi lucrează lumina sau întunericul are nevoie să ne fie cunoscută, căci fără această cunoaştere ne putem ră­tăci. Vom crede că Dumnezeu şa­de pe un tron aurit al cerurilor şi abia aşteaptă să ne arunce în Iad când păcătuim sau, la fel ca omul din poveste, îl vom aştepta cu ochii aţintiţi într-o direcţie greşită. Mai avem şi a treia variantă, şi anume aceea să credem că Dumnezeu nu există, în vreme ce el ne priveşte în fiecare zi din ochii oamenilor care ne înconjoară, cum priveşte singur şi neînţeles prin propriii noştri ochi. În orice om care ne ajută, în orice fiinţă care ne dă o floare sau ne îmbrăţişează cu bucurie, în orice om inspirat, al­truist şi binevoitor se ascunde bu­nă­voinţa divină, manifestată prin el. Din când în când, fiecare dintre noi ascultă glasul divin şi lucrează la îndemnul lui. Din când în când, fiecare fiinţă răspunde graţiei, ce curge prin gândul său şi prin inima sa, dar şi prin faptele sale. Dar nu-i îndeajuns să se întâmple doar din când în când pentru ca lumea noastră să devină lumea pe care ne-o dorim. Dumnezeu ne bate la uşă, uneori îmbrăcat în uniformă de poştaş sau în chipul unui copil. Dumnezeu ne priveşte uneori cu ochii omului de lângă noi, fie el un iubit, un părinte, un şef sau un simplu trecător. Să ne ascuţim urechile şi să ne lărgim pupilele pentru a-l recunoaşte în ceilalţi şi, mai ales, pentru a ne aduce aminte că fiecare alegere a noastră slujeşte o putere, fie una întunecată, fie una luminoasă. Cui îi slujim? Noi alegem. Asta-i cunoaşterea simplă, dar atât de necesară în viaţa de zi cu zi, care ne poate transforma în instrumente ale Graţiei în această viaţă, căci este cunoaşterea faptului că nu suntem niciodată singuri, dar – dacă alegem – Dumnezeu ne îngăduie orice.

Mihaela Radulescu lanseaza provocarea! Vrea sa-i vada pe baietii de bani gata, cei care trag de fiare si proprietarii de jeep-uri la deszapezit

Mihaela Rădulescu este impresionată de situaţia în care se află acum România din cauza nămeţilor. Vedeta de televiziune a alcătuit o listă cu ce fel de bărbaţi ar putea ieşi în stradă pentru a participa la deszăpezire. Prezentatoarea recunoaşte că dacă ar fi în pielea unor astfel de masculi, nu ar putea sta în casă în faţa televizorului pentru a privi neputincioasă dezastrul infernului alb care s-a abătut asupra ţării noastre.
Lista barbatilor valabili


Cea mai grea iarna a ultimelor decenii ne-a scos nu doar toate hainele din dulapuri, dar si niste sentimente pe care multi dintre noi nu le-am mai trait. Ni s-au schimbat drumurile, prioritatile, grijile, preocuparile... Stateam si ma gandeam, privind tragedia din Romania, ce mult m-ar impresiona sa vad la lopata nu numai pe bravul soldat sau jandarm roman, dar si pe cei mai... rasfatati dintre noi. Mi-am inceput lista de barbati valabili pe care i-as vrea incolonati spre satele sinistrate cu...
- toti cei care "trag de fiare". Salile de sport din Romania (din Bucuresti, mai ales) sunt pline de barbati tineri, ambitiosi, in forma, foarte consecventi cu construirea de sine sau macar de masa musculara. Cred ca ar fi cateva sute si cred ca ar putea scoate macar 2-3 sate din nameti.
- Urmeaza dansatorii din toate formatiile de muzica de pe la noi, indiferent de gen - sunt tineri, antrenati, plini de mobilitate, sigur n-au lopeti si nici de gand sa le manuiasca, dar s-ar putea conta pe ei, pentru inca vreo 2 sate.
- Sportivii de performanta - avem inca foarte multe cluburi sportive cu canotori, fotbalisti, scrimeuri, boxeuri, handbalisi, rugbisti, gimnasti etc. E o lista cuprinzatoare de brate puternice, daca cineva sau ceva i-ar convinge sa plece spre batranii ingropati de vii in casele lor amarate - inca vreo 3-4 sate ar fi rezolvate.

- Studentii din toata tara si tinerii care ar putea sa-si impresioneze mult mai consistent iubitele, daca ar pleca la razboiul cu zapada - si ei sunt cateva mii, nu stiu daca avem atatea lopeti, dar stiu sigur ca zapada ii asteapta neclintita si amenintatoare.


- proprietarii de jeep-uri, atv-uri, snowmobile. Pe unii i-am tot vazut in competitii de offroad, descurcandu-se admirabil doar pentru placerea personala, pe altii i-am vazut drept protagonisti ai unor teribilisme rutiere enervante si ma gandeam ce bine le-ar face o actiune umanitara, o plecare in aventura salvarii de vieti omenesti. Si-ar putea umple potbagajele cu ajutoare si lopeti si in urma lor s-ar vedea alte cateva sate ajutate sa supravietuiasca.


- baietii de bani gata, clientii obisnuiti ai cluburilor de noapte, manechinii, "vizitatorii" din mall-uri..., of, ce multi sunt si ei si ce simplu le-ar fi sa dea o mana de ajutor, daca nu i-ar ingrijora atat de rau sifonarea hainelor, a frezelor. Bine, poate am exagerat in cazul lor, i-as trece pe lista barbatilor valabili chiar daca ar veni cu lopata branduita, numai sa vina...

Daca eram oricare dintre acesti BARBATI, n-as fi putut sta acasa, la televizor si m-as fi inarmat pana-n dinti cu toate cele necesare, as fi facut o gasca cat mai mai mare si as fi plecat spre satele sinistrate. As fi facut un plan ca si cum as fi plecat sa cuceresc Everestul sau Polul Nord si cred ca m-as fi simtit la fel de ...invingator, la final. Buzaul e la o ora de Bucuresti, nu e la capatul lumii, nici Vrancea sau Ialomita nu sunt pe alt continent si cred ca doar vointa si buna intentie sunt suficiente, intr-o prima etapa, spre a construi o "aventura umanitara".

Barbatii de pe lista mea nu au obisnuinta saritului in ajutor, la modul extrem, cum o cere situatia de acum. Nu i-a pregatit nici viata, nici societatea pentru asa ceva. Multi dintre acesti barbati nu s-au incumetat sa intre in acele sate nici in toiul verii, asa incat e posibil sa nici nu le poata localiza pe o harta , dar si asta s-ar putea corecta, numai sa existe dorinta, chef de aventura, suflet de ajutat alt suflet... Imi imaginez, facand lista barbatilor valabili, cum pleaca fiecare din casa lui calda, de langa zambetul cald al femeii lui mandre de el, spre lupta cu zapada, carand un rucsac mare cu alimente, echipat ca un alpinist profesionist... E o imagine de film, stiu, si nici macar de film documentar, ci doar de fictiune... In capul meu, barbatii acestia romani exista, au aceasta pornire si sunt undeva pe drumul dintre nepasare si salvare... Salvare a amaratilor din zapada si, cumva, a lor... Nu prea avem eroi moderni si o astfel de tragedie e un bun moment spre a sti ce fel de barbati avem langa noi, cum arata cu adevarat... barbatia lor, aceea din minte, suflet si brate, nu din pantaloni...
Acum e clipa de biruinta a fiecarui caracter puternic, acum s-ar face cele mai reusite poze pe care copiii acestor barbati le-ar pune pe peretii vietii lor si-ar fi mandri ca tata a fost, candva, un erou, a salvat vieti... Au reactionat, din fericire, multi dintre aceia care au simtit sa ajute cu tot ce le statea la indemana - tone de alimente si haine au ajuns la sinistrati prin initiativa postului Realitatea TV si prin mobilizarea Armatei Romane. Nu aveam nicio indoiala ca romanii, mai ales cei mai saraci, vor reactiona frumos si prompt, stiam asta din alte situatii similare in care s-a intamplat sa am initiativa. Secunda in care trebuie sa sari in ajutor e vitala, nu numai in cazuri singulare, cand poti salva o viata, dar mai cu seama atunci cand tragedia ia proportii ca o tornada devastatoare si cineva trebuie sa-i mobilizeze si pe ceilalti. In orice lupta e nevoie de un comandant si fiecare batalion sau detasament are propriul sef. Cred ca asta mi-ar placea sa vad la barbatii valabili din Romania, capacitatea de a se mobiliza, de a simti ca e nevoie de bratele lor puternice ca sa salveze vietile celor neputiinciosi si atat de slabi in fatza dezastrului...

Despre Romania se tot spune ca are femei frumoase, dar nu e inca foarte clar portretul barbatului roman. Poate, daca s-ar deda la cateva fapte de vitejie umanitara, daca ar pleca la lupta fara sa astepte medalii dupa, daca si-ar parasi confortul zilnic spre a merge acolo unde e numai suferinta si nenoroc, barbatul roman ar fi altfel definit. In totala lui favoare, in deplina noastra admiratie. Nimic nu e mai excitant decat sa-ti stii barbatul erou, dar nu de desene animate, ci de viata si moarte, de situatii extreme in care el a fost important, util, poate chiar vital. Lista barbatilor valabili e deschisa si abia astept s-o completez cu cat mai multi barbati romani minunati. As face cel mai frumos album public de eroi contemporani, de barbati unul si unul... Am sti, in sfarsit, cum sa definim barbatul roman. Si mai lasati-o naibii de modestie, daca deveniti eroi, caci copiii au nevoie de exemple, noi, femeile, avem nevoie de "icoane" la care sa ne topim de drag, tara are nevoie sa se vada si altfel din afara, Romania are nevoie de acest minunat compliment facut de BARBATII ei... Daca fiecare femeie si-ar face propria lista cu barbatii valabili si i-ar mai si convinge sa puna mainile pe lopeti, raiul din aceste suflete ar invinge iadul din sate...

 
contoare